Multi oameni presupun ca idolatria este adorarea statuilor sau imaginilor si ca aceasta nu mai exista astazi. Totusi, conform iudaismului, idolatrie inseamna a considera un lucru ca avand valoare mai mare decat Dumnezeu. O persoana care pune mai mult pret pe bani, obiecte materiale, statut social, putere, munca, prestigiu sau chiar educatie, si le considera a fi de importanta suprema, comite idolatrie.  Ei transforma aceste lucruri in "zei".

Unul dintre scopurile principale ale iudaismului este negarea zeilor falsi si a principiilor false. Evreii cred in monoteismul etic. Inca de la inceputurile poporului evreu, evreii au avut sarcina primara de a aduce omenirii ideea unui Dumnezeu universal, unui Dumnezeu al moralitatii. In conceptia iudaica, Dumnezeu nu are calitati fizice, este infinit,  iar  existenta sa nu poate fi nici macar dovedita.

Iudaismul considera ca a avea dubii in legatura cu Dumnezeu este permis si normal pentru fiinta umana. Dar o persoana buna nu trebuie sa nege existenta lui Dumnezeu. Dupa cum a afirmat Elie Wiesel: "Evreul Il poate iubi pe Dumnezeu sau se poate razboi cu Dumnezeu, dar nu are voie sa-L ignore pe Dumnezeu."

Pentru evrei, in spatele credintei in Dumnezeu exista ideea ca binele si raul sunt realitati obiective care depasesc ideile si opiniile subiective ale oamenilor. Iudaismul are sute de indicatii si legi care stabilesc normele unui comportament etic. Printre multe alte lucruri, Torah (Biblia ebraica) a introdus pentru omenire notiunea ca este gresit sa ucizi si sa furi. Misiunea iudaismului este sa invete omenirea prin propriul sau exemplu ca sub un singur Dumnezeu nu exista decat un singur standard universal de comportament etic si de dreptate.