Dupa cum am mai aratat, Pirkei Avot este una dintre cele 63 de carti care formeaza Misna, partea centrala a Talmudului. Spre deosebire de celelalte 62 de carti, Pirke Avot nu este un text judiciar, ci unul predominant etic. Pirke Avot transmite sfaturi in materie de etica si idei ale aproximativ 60 de eruditi rabinici care au trait pe parcursul a cinci secole. Desi singuri acesti invatati reprezinta unele dintre cele mai importante personaje din istoria evreiasca, acestia subliniaza ca invataturile lor nu vin de la ei, ci din traditia iudaica, mergGnd pGna la evenimentele lui Mose la Sinai. Astfel, cartea incepe cu urmarirea transmiterii Torei, de la Mose din generatie in generatie pGna in timpul lor.

Pirkei Avot au devenit parte integranta din intelegerea viziunii iudaismului despre etica, umanitate si despre asteptarile pe care le are fata de poporul evreu. Talmudul ne invata ca o persoana care doreste sa fie pioasa trebuie sa indeplineasca dictatele din Avot. De aceea a devenit un lucru obisnuit ca in timpul verii sa se studieze Pirkei Avot sau Capitolele Parintilor. In spiritul acestui obicei, acest JEM se va concentra asupra unora dintre Misnele din Pirkei Avot. Speram ca acest JEM va va da cel putin o imagine a continutului acestei carti. Intreaga carte Pirkei Avot, deja tradusa in romGna, poate fi gasita in Sidurul tradus in limba romGna, pe care cititorii sunt incurajati sa o studieze pe cont propriu. Speram ca si alte cursuri vor aborda acest subiect.

Epigraf: Intregul Israel are parte din viata viitoare; astfel glasuieste si in sfGnta Scriptura: "Si poporul tau - toti drepti, in veci vor mosteni tara; odrasla sadirei mele, faptura mGinilor mele, spre marire."  (Ies. 60, 21).
 
Comentariu: Aceasta misna nu face de fapt parte din Pirkei Avot. Este luata din tratatul Sanhedrinului (Curtea Suprema Evreiasca), dar este inclusa aici ca introducere si citita inainte de a incepe  fiecare capitol, sase cu totul. Exista cGteva interpretari pentru acest verset. Unii pretind ca se refera la Israel ca ansamblu. Desi fiecare evreu ca individ are optiunea de a face bine sau rau, natiunea lui Israel ca intreg, supusa vointei lui Dumnezeu, va fi intotdeauna dreapta. Acest lucru este in concordanta cu mesajul lui Baalak catre Bilam, pe care incerca sa-l convinga sa ii blesteme pe copiii lui Israel. (...) "Nu ii poti vedea decGt pe o parte dintre ei, dar pe toti nu vei putea." Veti putea gasi greseli la ei ca indivizi, dar ca ansamblu, Israel este drept. Aceasta explicatie este si pentru motivul pentru care evreii trebuie sa se roage cu un minian (cvorum de zece persoane), deoarece zece reprezinta numarul minim de oameni de care este nevoie pentru a alcatui o comunitate, si desi un singur individ poate fi pacatos, o comunitate evreiasca in ansamblu nu poate fi.

Altii ofera explicatii diferite ale acestei misna, spunGnd ca se refera de fapt la indivizi. Dupa parerea lor, menirea ei este de a oferi o finalitate intreprinderii de a studia Tora in fata careia se afla persoana care incepe Pirkei Avot. Pentru ca in lipsa unui scop, te poti pierde foarte usor, indiferent ce vrei sa faci. Scopul este de a fi drept si de a-si cGstiga partea din lumea-care-va-veni.

O alta categorie pretind ca este un stimulent. Din moment ce rasplata suprema in lumea-care-va-veni este la indemGna, de ce sa nu urmam modurile in care sa o obtinem? Intr-adevar, dupa parerea lui Maimonide, chiar cGteva exceptii, chiar cineva care a comis un pacat care merita pedeapsa cu moartea este inca intitulat la o parte din lumea-care-va-veni.
 
1:6 Comentariu: Iehosua, fiul lui Perachia, si Nittai din Arbela, primira traditiunea de la dGnsii. Iehosua, fiul lui Perachia, zicea: DobGndeste-ti un invatator, cGstiga-ti un prieten si judeca pe fiecare om dupa partea-i cea buna.

Gaseste-ti un profesor: "Nu te baza pe ratiunea ta, ci incearca sa inveti de la un profesor care poate transmite cum trebuie traditia." (Rashi, un faimos comentator evreu). Dupa cum s-a discutat in alte cursuri, traditia orala a fost construita pentru a necesita interventia generatiilor trecute. Astfel, indiferent cGt de inteligent esti, tot trebuie sa studiezi cu un profesor pentru a deveni cunoscator. Alternativ: Fara un mentor pe care sa-l respecti si a carui experienta si stiinta poate ghida un student, o persoana este fara indrumare.
Gaseste-ti un prieten: Platon afirma ca cea mai buna metoda de a invata este comunicarea si discutia. Dupa unele pareri, aceasta misna subliniaza aceeasi lectie: nu invatati niciodata singuri, ci cu altcineva. Altii spun ca Misna subliniaza prietenia, pentru a avea un sfatuitor in care putem avea incredere si pe care ne putem baza in toate privintele, intr-un spirit de incredere reciproca. Este interesant ca Misna ne spune sa ne procuram un profesor, dar sa ne cumparam, literal, un prieten, sugerGnd ca prietenul este cel mai inportant dintre cei doi.
 
Judeca-i pe toti dupa merite: Acesta este poate cel mai greu de indeplinit din indemnurile din Pirkei Avot, dar si unul dintre cele mai importante. Intr-adevar, aceasta calitate ne porunceste sa ne retinem suspiciunile si neincrederea care se strecoara adesea in relatiile dintre oameni. Prin aceasta ajutam la mentinerea unor relatii pozitive intre indivizi si in cadrul comunitatilor. Totusi, iudaismul recunoaste ca aderarea oarba la aceasta maxima ar fi totat nepractica si de aceea este guvernata de urmatoarele reguli.

Daca o persoana pe care nu o cunoasteti a fi dreapta sau necinstita, face ceva suspicios, interpretati actiunile sale in mod favorabil. Daca un om care este cunoscut a fi drept face o fapta in mod evident rea, este bine sa il judecam favorabil. Daca pe de alta parte, un om care este cunoscut ca fiind rau si face ceva care pare sa fie bun, este intelept sa il tratam cu precautie.

1:12-14
12. Hillel si Sammai au primit traditiunea de la cei din urma. Hillel zicea: Sa fii din ucenicii lui Aharon, iubind pace, alergGnd dupa pace, iubind pe oameni si apropiindu-i de invatatura.
13. El mai zicea: Cel ce cautasa-si lateasca numele, isi pierde renumele; cine nu-si sporeste cunostintele, le imputineaza; cine nu invata pe alti, nu e vrednic d'a trai; si cine se slujeste de coroana ca d'o unealta, piere.
14. Acelas Hillel mai zicea: Daca eu nu's pentru mine, cine sa fie? Si daca sunt numai pentru mine, ce sunt eu? Si de nu acum, cGnd dar?

Hillel a fost conducatorul Sanhedrinului din timpul lui si a fost cunoscut pentru faptul ca a avut de depasit saracia si ignoranta pentru a ajunge la aceasta inalta pozitie. Mai mult, a format o dinastie de eruditi care au continuat timp de doisprezece generatii care au condus academia. Hillel a fost renumit nu numai pentru eruditia lui ci si pentru modestia si comportamentul fata de alti oameni. Probabil cea mai faimoasa zicala care ii este atribuita apare in cartea Sabatului, in Talmud: CGnd a fost rugat sa comunice esenta iudaismului "in timp ce sta intr-un picior" acesta raspunde "Ce tie nu-ti place nu-i fa aproapelui tau, restul este comentariu. Acum mergi si studiaza." Acesta este spiritul in care vorbeste aceasta Misna.

Fii dintre studentii lui Aaron: Invatati sa iubiti asa cum a facut-o Aaron, fratele lui Mose, primul Mare Preot. Se spune ca atunci cGnd doi oameni s-au certat, Aaron a mers la fiecare dintre ei fara stirea celuilalt si a spus ca a fost trimis de celalalt sa isi ceara scuze si iertare. CGnd cei doi s-au intGlnit, s-au imbratisat si s-au impacat.

Daca un om i-a spus sotiei sale "Iti interzic sa mai ai placere de la mine pGna cGnd il vei scuipa pe Marele Preot in ochi," Aaron s-a apropiat de femeie si i-a spus ca il dor ochii si ca saliva ei il va vindeca. Aaron nu numai credea in conceptul de pace, dar era si angajat activ in urmarirea acestuia. Unii comentatori spun ca Aaron a fost bocit mai intens de cGt a fost Mose, din cauza eforturilor permanente in slujba pacii in comunitatea israelita.

Cel care cauta sa-si mareasca reputatia...: Acest indemn se poate referi la multe situatii particulare diferite. Dupa parerea unor rabini este un avertisment pentru eruditii Torei care ar putea deveni mGndru, sau chiar mai rau, sa caute sa ajunga invatat numai pentru a deveni faimos si important. Misna, privita in ansamblu, este in concordanta cu o misna din alta carte a Talmudului, "CGnd cauti onoarea, onoarea iti va scapa, si cGnd eviti onoarea, aceasta te va urmari." Intr-adevar, se spune adesea ca cei mai buni lideri sunt cei care nu si-au dorit niciodata pozitia pe care o au. Aceasta misna vorbeste in intregime despre importanta cautarii Torei nu pentru cGstigul propriu, ci pentru urmarirea misiunii de evreu.

Cele trei intrebari ale lui Hillel: In zilele noastre, cele trei intrebari ale lui Hillel sunt interpretate retoric: Aveti grija de voi insiva, aparati-va punctul de vedere, pentru ca nimeni altcineva nu o va face; dar daca va ocupati numai de interesele proprii, nu sunteti merituosi; iar acesta este momentul sa actionam.

Comentatorii rabinici dau o interpretare asemanatoare dar mai pioasa: numai eu pot sa imi indeplinesc responsabilitatea de a face bine si sa primesc meritele pe baza carora Dumnezeu ma va judeca la moarte. Dar daca nu ii ajut pe ceilalti, atunci tot studiul Torei pe care il fac nu are nici o valoare. Maimonide adauga implicatii psihologice: o persoana capata obiceiul de a face bine sau rau - devin virtuosi sau viciosi - cGt timp sunt tineri; tinerii trebuie sa faca fapte bune acum si sa nu astepte pGna la vGrsta adulta.


O interpretare alternativa este dupa cum urmeaza: Hillel a pus aceste adagii sub forma unor intrebari pentru ca voia ca ele sa primeasca un raspuns atunci cGnd suntem in fataa unor decizii importante.

"Daca eu nu sunt pentru mine, atunci cine este?" nu implica numai faptul ca este un lucru legitim sa ne urmam propriile interese, ci te face sa te gGndesti si la cel mai bun mod de a-ti urma interesele. Raspunsul tau la intrebarea "Daca eu nu as fi pentru mine - daca ar trebui sa ma bazez in intregime pe altii - atunci cine ar fi pentru mine?" iti va da o idee despre cine iti sunt prietenii si aliatii si despre cine nu este cu tine sau se opune in mod activ eforturilor tale.

"CGnd sunt pentru mine, ce sunt?" intreaba "Care ar trebui sa fie rolul meu in aceasta situatie?" Aceasta este partial o problema de etica: cu ce le sunt dator celorlalti, ce iti datoreaza ei mie? Si este si o problema practica: cum sa ne definim si sa ne impartim responsabilitatile intr-un mod care este benefic ambelor persoane aflate intr-o relatie?

"Daca nu acum, cGnd?" este problema strategica a alegerii momentului. CGteodata trebuie sa actionam imediat si alteori trebuie sa asteptam pGna mai tGrziu, pGna la un moment oportun. Ce este urgent? Ce ar trebui sa amGn? Ce pot face acum pentru  avea alternative mai bune mai tGrziu?

Abordarea lui Hillel este un efort constient de a pastra echilibrul intre interesul personal si serviciile fata de ceilalti. El vede ca aceasta este o problema pe care fiecare dintre noi trebuie sa o rezolve in mod creativ in fiecare etapa a vietii noastre. De fiecare data cGnd ne aflam in fata unei decizii importante in viata, cele trei intrebari ne dau elan si ne ghideaza in cautarea acestui echilibru.

1:15 Sammai zicea: Hotaraste-ti un timp pentru invatatura; fagaduieste putin si fa mult; si primeste pe fiecare om cu fata senina.

Fa din studiul Torei o practica obisnuita: Sunt multe feluri in care spun comentatorii ca ar trebui facut acest lucru: Sa iti planifici cGte o bucata pentru fiecare zi, sa faci din Tora si din viata evreiasca un interes principal in viata sunt numai cGteva exemple. Intr-adevar, multi evrei traditionalisti care muncesc toata ziua se intorc acasa la o Chavruta sau un timp de studiu cu un partener pe o anume tema din Tora.

Spune putine si fa multe: Aceasta este calea celor drepti, in special in ceea ce priveste caritatea si ospitalitatea. Vedem acest lucru de la patriarhul Avraham care le spunea celor pe care ii invita in cortul sau (care s-au dovedit a fi ingeri) "Va voi da un colt de pGine" si in loc de aceasta, le-a pregatit 3 boi, un miel si prajituri.
 
Si intGmpinati-i pe toti...: Literal, aceasta spune ca toti oamenii trebuie sa-si arate fericirea  pentru ca ceilalti sa fie multumit de ei si datorita lor. De asemenea, trebuie sa eviti mGnia pentru ca aceasta este considerata o trasatura proasta. Sau: Daca o persoana da cuiva  toate darurile bune din lume cu o fata trista, Tora considera acest lucru mai putin important decGt daca l-ar fi primit cu veselie chiar daca fara nici un dar.
 
1:18 Rabban Simeon, fiul lui Gamliel, zicea: Pe trei lucruri se intemeiaza lumea: pe adevar, dreptate si pace, dupa cum glasuieste: (Zeharia 8, 16) "Adevarul, dreptatea si pacea propovaduiti in portile voastre."

Lumea se intemeiaza pe trei lucruri: Nu ar putea exista efectiv civilizatie fara adevar, dreptate si pace.
Prin Adevar, unii se refera la cunoasterea lui Dumnezeu: o persoana trebuie sa urmeze adevarul pentru ca Dumnezeu este Adevarul si Tora este Adevar. Adevarul se refera si la onestitatea intGlnita intr-o relatare de demult, in urma careia nu s-ar intGmpla nimic rau, daca s-ar devia de la adevar.
 
O persoana care a implinit aceste trei notiuni a fost Rabinul Safra, un erudit mentionat in Talmud. Rabinul avea un articol de vGnzare si intr-o zi, in timp ce recita Sema, cineva s-a apropiat si s-a oferit sa cumpere articolul pentru un anume pret. Rabinul Safra, care se afla in mijlocul rugaciunii, nu a raspuns. Cumparatorul a interpetat tacerea lui ca pe un refuz si a ridicat pretul. Dupa ce a terminat rugaciunea, rabinul i-a spus cumparatorului: "Ia articolul pentru suma pe care ai propus-o initial pentru ca aveam intentia de a ti-l vinde pentru acea suma."
  

Concluzia:

Rabbi Hanania, fiul lui Akasia, zicea: AtotsfGntul, laudat fie, a vrut sa lumineze pe Israel, de aceea i-a impus multe invataturi si porunci, precum glasuieste: - "Domnul doreste, pentru dreptatea lui, ca invatatura sa sporeasca si mareata sa fie." ("Ies." 42, 21)

Ca si introducerea la Pirkei Avot, acest pasaj nu face parte din Pirkei Avot, ci este luat din Tractatul Makot din Talmud. Talmudul invata ca bocitorii nu recita Kadisul rabinului decGt dupa ce s-a studiat Aggada-ua in public. Din acest motiv, o parte din Talmud a fost aleasa pentru a fi recitata dupa fiecare sesiune de studiu public pentru a se putea spune un kadis in plus. Desi Avot este material aggadic si nu are nevoie de acest pasaj special, s-a pastrat obiceiul universal de a-l spune. Mesajul acestui citat este motivul pentru care a fost ales: Sudiul Torei si traditiile evreiesti sunt privilegii date special poporului evreu. Trebuie sa fim mGndri ca le avem si sa ne straduim sa le mentinem.