"Rabinul Yehoshua ben (fiul lui) Levi a spus ca in fiecare zi o voce cereasca emana de la muntele Horeb, si aceasta zicea: "Rusine sa ei fie lui, poporului, din cauza jignirii pe care o aduce Torei". Pentru ca toti cei care nu studiaza se numesc "mustrati", dupa cum spune versul: "Ca un inel de aur in rGtul unui porc, asa este o femeie frumoasa care si-a intors spatele judecatii corecte". (Proverbe 11:22). Mai scrie, de asemenea: "Si tablele (legii) erau lucrarea lui D-zeu, iar scrisul era al lui D-zeu,  si se afla pe table." (Exodul 32:16). Sa nu cititi 'charoos' ('gravat'), in loc de 'chairoos' ('liber'). Caci nu vei gasi o persoana mai libera decat aceea care este implicata in studierea Torei. Toti cei care studiaza Tora sunt elevati, dupa cum se afirma "De la Matanah [Israelitii se duceau in acea directie] Nachaliel, si de la Nachaliel catre Bamos' (Numere 21:19)."

Inainte de a examina mishna de fata mai indeaproape, trebuie sa facem cateva comentarii referitoare la intelesul sau simplu - care poate fi cu greu cuprins doar din traducere. In primul rand, Muntele Horeb este o alta denumire pentru Muntele Sinai. Prin urmare, D-zeu deplange lipsa atentiei ce ar trebui acordata Torei chiar in locul in care aceasta a fost data. In al doilea rand, versul de la sfarsitul mishnei pare a fi o descriere a calatoriei israelitilor in desert - introdusa in mod criptic imediat dupa Cantecul FGntGnii lui Israel (Numere 21:17-18). Talmudul interpreteaza acest lucru in mod alegoric: Daca o persoana merita sa primeasca darul Torei ("matanah"), si se foleseste corect de el, acesta va deveni o mostenire de la D-zeu ("nachaliel"). Din momentul in care devine o mostenire, cel care studiaza va ajunge la mari inaltimi ('bamos') (Eruvin 54a). prin urmare, versul citat contine o referire voalata la marile inaltimi ce pot fi atinse prin studierea Torei - lucru pe care poporul lui Israel l-a recunoscut in mod instinctiv pe masura ce acestea s-au revelat prin calitatile supranaturale ale fantanii din desert. Referitor la relevanta versului despre porcul decorat cu un inel, cititi mai departe...

O observatie interesanta in legatura cu mishna de fata se refera la faptul ca aceasta vorbeste aproape in termeni poetici. Rabinul Yehoshuanu afirma ca faptul X este gresit sau interzis - folosind terminologia precisa pe care o foloseste de obicei legea evreiasca. Din contra, Rabinul Yehoshua vorbeste metaforic. - descriindu-l pe D-zeu Insusi, care se plange de faptul ca poporul lui Israel nu studiaza Tora in mod serios. In acest fel, mesajul are un impact mai mare, dar este mai putin exact. Invatatii nu impun termeni specifici de ghidare pentru a invata Tora, spunand, de exemplu, ca cine invata mai putin de X ore pe zi ar fi un pacatos. De fapt, studierea Torei este una dintre putinele mitzve (porunci) pentru care nu exiscta un numar clar stabilit de cerinte zilnice (Mishna Peah 1:1). Iudaismul se doreste a nu fi o religie stricta. Orice evreu trebuie ca cel putin sa recite Shema in fiecare dimineata si seara - in asa fel incat sa nu existe evreu care sa fi petrecut o zi fara sa vorbeasca despre Tora. Bine inteles, marii evrei vor studia mult mai mult. Dar in afara de aceste norme, Invatatii nu instituie - si nu pot institui - standarde exacte. Ceea ce este rutina si nu constituie un efort pentru un student la Yeshiva - din punct de vedere cantitativ si calitativ - poate constitui o mare provocare pentru lucratorul sau familistul care nu are o obisnuinta solida de a invata. Fiecare individ in parte stie de ce este capabil, si ce este prea mult sau prea putin pentru el. Invatatii nostri lauda si recomanda diferite lucruri, dar numai noi insine - la fel ca si D-zeu - stim cu adevarat ce ni se potriveste.

Prin urmare, mishna de fata nu poate juca rolul unui arbitru; in mod cert nu poate face referiri specifice. Totusi, Insusi D-zeu se plange de faptul ca poporul lui Israel nu studiaza Tora asa cum ar trebui sa o faca. Este o tragedie dintre cele mai grave, o pierdere pentru fiecare persoana si pentru intreaga lume. Pentru a sublinia acest lucru, mishna de fata citeaza un vers din Proverbe, al carui relevanta fata de aceasta mishna nu este imediat aparenta. Versul compara o femeie frumoasa care a intors spatele modestiei cu un porc decorat cu un inel de aur in rGt. Esenta, "interiorul", acelei persoane este urGt. Partea exterioara, atractiva, nu este decat un ornament - care oricum este tGrGt prin mizerie de comportamentul rusinos al femeii. (vezi comentariul lui Rashi).

Aceasta lectie este expresiva, dar de efect. Frumusetea fizica nu este decat un paravan, care - la fel ca pentru inaintasii nostri de sex feminin - sporeste, completeaza si reflecta frumusetea interioara. Dar singura, aceasta nu este decat o carcasa goala si nefolositoare, la fel de (ne)adecvata ca si un inel de aur la rGtul unui porc.

Relevanta studiului Torei pare a fi faptul ca o persoana care nu are si coroana Torei este in principiu doar un animal. Acesta nu a folosit intelepciunea lui D-zeu pentru a-si defini sufletul, dezvoltandu-se intr-o fiinta umana formata dupa asemanarea lui D-zeu. Creierul sau uman, capabil de astfel de ganduri si ematii sublime, devine doar o bijuterie de aur care ei decoreaza un corp fara suflet. Corpul sau il va trage in jos catre propriul sau nivel - ocupandu-l cu ganduri la placeri fizice, comploturi si tradari. Inteligenta sa superioara nu il va face in nici un fel separabil de restul animalelor. O statistica infricosatoare a studiilor asupra Holocaustului arata ca mai mult de o treime dintre comandantii lagarelor de exterminare naziste erau fie doctori in medicina, fie in filosofie (lucru pe care l-am aflat indirect de la Martin Gilbert). Un creier uman in corpul unui animal - care se supune stapanului sau fizic, este nu numai o creatura urata, dar si periculoasa.

Imaginile folosite sunt de asemenea puternice, dar par oarecum inadecvate. Mishna de fata nu pare a discuta despre pacatosi ca atare. D-zeu nu se plange de pacatele poporului lui Israel, ci doar de faptul ca acesta nu studiaza Tora in mod serios. Daca acesta este cazul, se presupune ca vorbim despre evrei care respecta mitzvele, care se supun celor zece porunci, dar care poate ca nu studiaza atGt de mult pe cat ar trebui sa studieze. Chiar se poate spune despre acestia ca nu sunt mai buni decat porcii?

Ei bine, Rosenfeld vorbaretul o tine pe-a lui, si pare ca nu mai termina! Cu ajutorul lui D-zeu vom relua aceasta discutie saptamana viitoare!