Jewish Education Network   <>   http://www.jen.ro  <>   navigheaza de aici >>>

etica evreiasca 

 

PIRKEI AVOT - INTELEPCIUNEA BATRANILOR

 

 

 

Ce vrea Dumnezeu cu adevarat

Rabinul Meir a spus candva ca "cel care se apuca de studierea Torei ca scop in sine ("lishma") este foarte merituos. Nu numai atat, dar crearea intregii lumi a meritat sa aiba loc, chiar si numai pentru el. Acesta se numeste "prieten" sau "indragit", il iubeste pe Dumnezeu si pe om, si aduce bucurie atat lui Dumnezeu cat si omenirii. Aceata (Tora) il "inveleste" cu modestie si teama. De asemenea, ii permite sa aiba dreptate, sa fie pios, corect si credincios. Il distanteaza de pacat si il face merituos. 

Oamenii au de castigat de la el sfaturi bune si intelepciune, capacitate de intelegere si putere, asa cum se spune in: "La mine se afla sfaturile bune si intelepciunea, eu sunt intelegerea, iar puterea este a mea."
(Proverbe 8:14)

Studiul ii acorda puterea, autoritatea si capacitatea de gandire analitica. Dumnezeu ii confera secretele Torei. Astfel el devine asemenea unui abur tamaduitor sau a unui rGu de neoprit. Devine modest, nu se mGniaza usor, si iarta relele care i se fac. Studiul el face maret si el plaseaza deasupra celorlalte creaturi."
Aceasta mishna descrie nivelul superior la care se afla aceia care studiaza Tora "lishma", adica "de dragul ei". Dupa cum vom vedea, acest nivel de dedicare catre Tora nu numai ca il aduce pe cel care studiaza la un nivel foarte apropiat de Dumnezeu, ci il face pretuit de catre intreaga umanitate - precum si acesta pretuieste intreaga umanitate.

(In cadrul discutiei de mai jos voi folosi termenul ebraic de "lishma", pe de o  parte pentru ca exprima ideea mai precis (cel putin asa mi se pare mie), iar pe pe alta parte pentru ca este mai usor de batut la masina.)

Este important de evidentiat de la bun inceput ca studiul Torei lishma se considera a fi un nivel deosebit de inalt al Serviciului Divin - un lucru care nu se poate spune de obicei nici chiar despre invatatii recunoscuti. Astfel, se poate observa ca mishna noastra - si dupa cum am discutat saptamana trecuta, intregul capitol - depaseste cu mult sfaturile obisnuite ale Pirkei Avos. In loc de a face acest lucru, ne lasa sa vedem o mica parte din ceea ce este sublim si glorios - lumea studiului serios al Torei.

Ce inseamna sa studuezi Tora ca scop in sine? Aceasta idee pare a se referi la faptul ca acela care studiaza Tora nu face acest lucru pentru sine sau din alte interese personale. In aceasta categorie se includ studierea cu scopul de a castiga statut si recunoastere sociala, recompensa cereasca sau stimulare intelectuala. Tot in aceasta categorie intra chiar si studierea cu scopul de a ajunge mai aproape de Dumnezeu. Pana si aceasta actiune contine in esenta motivul egoist de a-ti dori ceva pentru tine  - indiferent cat de nobil este acel ceva.

Motivul ideal pare a fi studierea Torei ca un scop in sine - doar pentru ca Tora sa fie studiata - sau si mai exact, pentru a se indeplini vointa lui Dumnezeu ca Tora sa fie studiata. Si totusi acest lucru nu pare a fi suficient. Ce este atat de elevat in faptul ca Tora este studiata per se (ca un scop in sine)? Oare studiul Torei (si al tuturor mitzv-elor - porunci - ) nu reprezinta nimic mai mult decat simpla indeplinire a dorintelor lui Dumnezeu? Nu ar trebui se incercam sa apreciem frumusetea si semnificatia a ceea ce facem? Si nu este o mitzva cu atat mai greu de inteles, daca nu incercam sa facem acest lucru? (Se stie foarte bine ca multe dintre cele mai mari crime impotriva umanitatii - si sunt unele recente care imi vin in minte - au fost comise in numele religiei: sub pretextul de a respecta cu strictete vointa lui Dumnezeu - sau mai bine zis a ceea ce spun unii ca ar fi vointa lui Dumnezeu - nu se pun intrebari.

Mai mult, ce se poate spune despre marea dragoste a evreilor pentru Tora? Nu este studiul Torei revigorant? Nu a adus profunzimea si intelepciunea ei bucurie si inspiratie generatiilor suferinde de evrei exilati? Regele David a spus: "Daca nu ar fi fost Tora Voastra, placerea mea, as fi pierit in suferinta mea." (Psalmi 119:92).

Aceste versuri au fost transpuse pe o muzica vioaie de catre Shlomo Carlebach, si se pare ca a fost melodia preferata a Rabinului Aharon Kotler. De asemenea, si David se referea la studiul Torei ca si cum ar fi "musica" pentru el (ibid. 54), desi Dumnezeu l-a invinuit de a fi considerat Tora doar o sursa de "inaltare" - vezi Talmud Sotah 35a).
 
Sa ne intoarcem putin. Adevarata Torah lishma inseamna a studia pentru ca aceasta este dorinta lui Dumnezeu. Dar care "este" dorinta lui Dumnezeu, si de ce vrea El ca noi sa studiem Tora? Raspunsul este ca dorinta suprema a lui Dumnezeu este de a face bine omenirii. El ne-a dat o lume in care putem sa +l slujim si sa devenim astfel demni de rasplata: vom fi aproape de Dumnezeu in Lumea Care Va Veni. (Am discutat cu alte ocazii de ce Dumnezeu nu ne poate rasplati in mod direct si are nevoie ca noi sa fi castigat mai intai acest drept. Vezi de exemplu Capitolul 4, Mishna 22(b), www.torah.org/learning/pirkei-avos/chapter4;22b.html.)

In acest fel, cel care studiaza lishma face acest lucru pentru ca Dumnezeu sa rasplateasca pe cei pe care I-a creat datorita faptului ca acestia I-au urmat Vointa. Haideti sa ducem rationamentul mai departe. Care este rasplata suprema pe care Dumnezeu o va da servitorilor Sai? Dupa cum explica Rabinul Aryeh Kaplan cea mai mare rasplata pe care o poate da Dumnezeu omenirii este sursa suprema a tot ceea ce este bun: Dumnezeu Insusi. (O Lume a Iubirii, Capitolul 2, disponibil ca parte a Antologiei Aryeh Kaplan publicata de ArtScroll Mesorah Publications, www.artscroll.com). Cum poate Dumnezeu sa ni se "dea" noua? El face acest lucru prin faptul ca ne permite sa dezvoltam o relatie cu El - prin urmare un sentiment de apropiere de EL. Acesta este rolul mitzv-elor (poruncilor). Nu sunt doar mijloace arbitrare de a castiga Recompensa Cereasca. Ele ne "conditioneaza" pentru a avea o relatie cu Dumnezeu. Ele ajuta la dezvoltarea noastra ca oameni - ne fac cat mai apropiati de Dumnezeu - in asa fel incat pana la urma sa putem merita si savura o adevarata relatie cu Dumnezeu.

Din aceasta perspectiva, Tora este unica. Studiul Torei este o mitzva diferita de toate celelalte. Exista mitzve care ne aduc mai aproape de Dumnezeu, cateodata in moduri care sunt usor de vazut, dar de cele mai multe ori in moduri subtile, metafizice - pe care le vom aprecia in Lumea Care Va Veni. Noi nu ne taiem perciunii, nu mancam carne de porc, nici nu purtam haine care contin amestecuri de lana si pGnza - si acceptam din credinta faptul ca aceste obiceiuri ne aduc mai aproape de Divinitate. Acest lucru nu se datoreaza intr-atat studiului Torei. Acesta ne aduce mai aproape de Dumnezeu aici si acum, in salturi. Astfel, ajungem sa +l intelegem pe Dumnezeu. Cea mai adanca si mai satisfacatoare forma de relatie pe care o pot avea doi oameni este atunci cand acestia se inteleg unul pe celalalt - atunci cand se gandesc la nevoile, sentimentele si aspiratiile celorlalti. Exact acest lucru il facem fata de +nsusi Dumnezeu atunci cand studiem Tora. Intelegem felul in care Dumnezeu vede viata si lumea. Incepem se impartasim si sa apreciem valorile si atitudinile lui Dumnezeu - si ne simtim cu atat mai aproape de El. In acest fel ni se spune sa studiem Tora lishma - nu din dorinta stricta de a urma instructiunile lui Dumnezeu, ci pentru a indeplini adevarata dorinta a Sa in lumea aceasta, aceea ca omul sa vina aproape de Dumnezeu. Si prin faptul ca venim aproape de El, ne simtim impliniti si satisfacuti - asa cum nu ne poate satisface nici o alta experienta in aceasta lume. Atingem infinitul - acel loc din sufletele noastre care ne este prea drag si pretios pentru a-l privi. Inimile noastre canta si se bucura; simtim bogatia si bucuria infinita a Lumii Care Va Veni. Si acest lucru este exact ceea ce vrea Dumnezeu.

Astfel putem intelege de ce mishna in discutie afirma ca intreaga lume merita a fi creata pentru o astfel de persoana. Acel om indeplineste singul scopul pentru care Dumnezeu a creat lumea - ca omul sa fie aproape de Dumnezeu. Dar mai sunt si alte multe calitati enumerate de mishna de fata - despre care vom discuta in continuare.

Este interesant de observat faptul ca se face o distinctie foarte fina intre cel care studiaza Tora de dragul lui Dumnezeu, si cel care face acest lucru din interes personal. Se poate ca ambele persoane sa iubeasca Tora in mod inerent, si pot fi extrem de pasionati in a cunoaste Tora - adevaratii intelectuali devin adesea pasionati de domeniul cercatarilor pe care le fac. Se poate ca ambii sa studieze cu aceiasi intensitate si sa fie niste invatati la fel de realizati. (Talmudul (de ex. Sanhedrin 106b) chiar foloseste expresia care se refera la invatatii care nu erau intr-atGt de sinceri incat sa merite sa studieze "in concordanta cu legea" - astfel incat nu ajungeau la concluziile corecte (dupa cum stim, ipotezele intelectuale in numar mare pot duce la erori ca urmare a unor factori minori). Astfel, acesta este un element foarte real al Asistentei Religioase necesara pentru studierea Torei - actiune care merita facuta doar de catre cei cu adevarat sinceri).

Exista totusi o distinctie de natura critica intre cel care studiaza lishma si cel care nu face acest lucru - una pe care o putem evidentia din aceasta mishna. In mod normal, oamenii celebrii sau foarte talentati (cateodata acestia sunt si una si cealalta) se tin la distanta de oamenii obisnuiti. Oamenilor cu sunt marii artisti sau actori, de exemplu, nu li se poate solicita intotdeauna un autograf, ca sa nu mai vorbim despre ce inseamna sa traiesti alaturi de o astfel de persoana. Acestia nu sunt intotdeauna dispusi sa interactioneze cu ceilalti. Ei se afla undeva pe un plan superior al gandirii. Cand auzim interviurile date de asemenea persoane, acestea sunt atat de sigure pe sine, si par putin arogante, incat este posibil sa nu le placem. Cel putin din punctul lor de vedere, acestia apartin unei elite, care nu interactioneaza in mod normal cu oamenii obisnuiti.

Marele invatat din mishna de fata este foarte diferit de exemplul dat mai sus, si este important sa intelegem de ce. Lista calitatilor pe care le are mishna aceasta este foarte mare, si nu vom incerca sa o cercetam pe fiecare in parte. Totusi, in mod fascinant, ies la iveala doua idei contradictorii. Pe de o parte, invatatul care studiaza mishna se afla la un nivel mult superior maselor. Tora il face "el face maret si el plaseaza deasupra celorlalte creaturi." Acela castiga puterea si capacitatea de judecata, patrunde secretele Torei.

Totusi, in acelasi timp, invatatul devine mai putin important in proprii sai ochi si devine cu atat mai mult un om al poporului. Astfel, el este umil, pios si bland. +i iubeste pe ceilalti, si iarta relele care i se fac. De asemenea, el le acorda celorlalti o buna parte a timpului sau liber: astfel, acesta devine o sursa de sfaturi si de intelepciune. Pare a fi prea bun ca sa fie adevarat. De ce nu gasim nici o urma din exclusivitatea si "infumurarea" la care ne-am astepta in mod normal - pe care unii de fapt par ca "vor" sa o gaseasca la astfel de mari evrei? (Sa nu negam ca exista unii oameni, care probabil ca au mai putine inclinatii religioase si care cauta sa gaseasca greselile marilor rabini - in speranta desarta de a se justifica pe ei ensisi ca si propriile lor practici religioase permisive. Astfel de oameni incearca sa-i calomnieze pe cei mai buni reprezentanti ai iudaismului fata de un public credul, fara alt motiv decat acela de a-si linistii propria lor constinta si de a-si imbunatatii imaginea despre sine. Un bun exemplu este absurditatea de a-l picta pe Rav Elazar Shach, care a decedat recent, rosh yeshiva (decan) al Ponovezh Yeshiva din Bnei Brak, Israel, un om cu maniere blGnde, si un evreu caruia ii pasa de ceilalti, ca pe o persoana rigida si intoleranta.

Raspunsul este ca adevaratul studiu al Torei este foarte diferit de orice alt domeniu de studiu sau de realizare. Studiul Torei este atat o experienta inaltatoare, cat si una care te face modest. Atunci cand studiem facem mai mult decat sa ne incordam "muschii" intelectuali. Bem din izvorul intelepciunii lui Dumnezeu. Chiar daca studiul nostru presupune avansarea in propriile noastre ganduri si perceptii, noi descoperim de fapt frumusetea Torei lui Dumnezeu, si nu a noastra. In Tora se poate vedea intelepciunea si maretia de care noi - la fel ca toate fiintele umane create dupa asemanarea Lui - ne putem "agata". In acest fel, nu numai ca ne simtim special in legatura cu noi insine si cu Tora. Simtim ceva special in legatura cu toate omenirea.

Astfel, adevaratul invatat, doar daca nu cunoaste reala sursa a Torei, nu numai ca va deveni mai sanatos si mai intelept, ci va deveni de asemenea si mai umil. El simte maretia infinita a lui Dumnezeu si propria sa lipsa relativa de importanta. El vede Tora ca pe un dar acordat de catre un Dumnezeu extrem de binevoitor si care a fost mostenit de intregul Israel. Cunostintele sale duc la sporirea simtamantului sau de obligatie - aceea de a impartasii cunostintele sale, care sunt de fapt destinate intregului Israel. In plus, daca acesta studiaza cu adevarat pentru a indeplinii dorinta lui Dumnezeu, aceea ca Tora sa fie studiata, de ce s-ar opri la sine insusi? El le va impartasi Tora tuturor acelora care doresc sa il auda.

Prin urmare, adevarata studiere a Torei creeaza persoane care aproape ca sunt prea bune pentru a fi adevarate. Acestea sunt rare, dar nu inexistente. Exista poate cateva zeci de astfel de giganti intr-o generatie. Dar studierea Torei nu este doar indeletnicirea lor, acesta este pentru noi toti. Talmudul ne spune:

"Trebuie intotdeauna sa studiezi Tora si sa faci mitzve, nu mishna, caci din ne-lishma vei ajunge la lishma." (Pesachim 50b). Nu trebuie sa ne descurajam, indiferent de motivul pentru care studiem - cu exceptia bataii de joc. Astfel, Tora va va arata magia sa. Este imposibil sa studiezi Tora si sa ramGi aceiasi persoana. Iti va deschide ochii, te va "forta" sa deschizi ochii. Si in mod ireversibil, nu vei ramane acelasi.
 

Cele 613 Mitzvot (Porunci) ale Torei (Bibliei Ebraice)

Lashon Hara

Tzedakah (dreptatea - caritatea)

Vedere de ansamblu asupra eticii iudaice

Pirke Avot

Rabinul Israel Salanter si miscarea musara

Hafez Hayyim

Etica de afaceri

Opozitia iudaismului fata de idolatrie si credinta intr-un singur Dumnezeu

Vizitarea bolnavilor - Bikkur Cholim

Etica privitoare la animale

Shehitah - Taierea animalelor pentru mancare

Iudaismul si pamantul Israelului

Responsabilitatea evreilor fata de Comunitate

Iubeste-ti aproapele

Traditia orala

Ce gasim in Talmud?

Evreii - "popor ales" (partea I)

Evreii - "popor ales" (partea a II-a)

Problema existentei raului in lume

Ajutorul fata de cei slabi si evitarea oprimarii acestora

De ce cred evreii ca trebuie sa fie evrei? (I)

De ce cred evreii ca trebuie sa fie evrei? (II)

Pirkei Avot (2)

Pirkei Avot - Atitudinea Noastra fata de Ceilalti

Pirkei Avot - Bunatate  versus Principii

Pirkei Avot - Intelepciunea batranilor

Este Tora o povara? - partea I

Este Tora o povara? - partea a II-a


^sus^