In conformitate cu traditia iudaica, oamenii trebuie sa fie blanzi si sa arate compasiune fata de animale. Aceasta atitudine miloasa si grija pentru Tzaar baalei hayim - care impiedica si reduce suferinta inutila a vietuitoarelor - a fost, de-a lungul istoriei,  un important principiu etic pentru poporul evreu

Dupa traditia iudaica, este interzis cu strictete sa omori un animal altfel decat pentru o nevoie umana importanta, iar torturarea unui animal este considerata un act criminal. Desi iudaismul nu considera ca animalele au aceleasi drepturi  ca si oamenii, acesta respinge ideea ca animalele ar fi hefker - fara valoare, simple obiecte ce pot fi folosite gresit sau de care se poate abuza. Unul din principalele motive pentru aceasta este ca animalele au un potential intelectual inferior si au adesea nevoie de interventia si ajutorul oamenilor. Oamenii trebuie sa arate compasiune asa cum face si Dumnezeu, a carui "mila este in toate actele Sale" (Psalmii 145:9).

In ceea ce priveste comportamentul potrivit fata de animale, Maimonide a scris, "Nu trebuie sa invatam cruzimea si sa le provocam animalelor dureri inutile, ci trebuie sa ne inclinam catre compasiune si mila." (Ghidul sovaielnicului). Rabinul Samson Raphael Hirsh, un important rabin si erudit din secolul nouasprezece, a scris:

"Probabil ca nu exista animale care au mai multa nevoie de protectia cuvantului divin impotriva rautatii oamenilor decat animalele care, la fel ca oamenii, au senzatii si instincte, dar al caror corp si vointa sunt supuse oamenilor. In relatie cu ele, oamenii uita adesea ca muschiul ranit al unui animal zvacneste la fel ca muschiul uman, ca nervii maltratati ai unui animal se imbolnavesc exact ca nervii umani, ca animalul este la fel de sensibil la taieturi, lovituri si batai ca si oamenii. Astfel fiinta umana devine torturatorul sufletului animalului  care i-a fost pus in slujba numai pentru implinirea unor scopuri blande si inteligente;  - cateodata din interes propriu, alta data pentru satisfacerea unor capricii, cateodata din nechibzuinta, chiar si pentru satisfacerea unei crude dorinte satanice.
Aici sunteti fata in fata cu invataturile lui Dumnezeu, care va obliga nu numai sa va abtineti de la  a provoca suferinta inutila oricarui animal, dar si sa ajutati orice animal pe care il vedeti in suferinta, chiar daca nu din vina noastra."

VANATOAREA

Animalele omorate prin vanatoare nu sunt kosher si nu pot fi mancate. Sporturile care folosesc animale, cum ar fi luptele cu tauri, rodeo-urile, luptele cu caini si cu cocosi, sunt de asemenea
impotriva eticii iudaice.

In secolul XVIII, rabinul Yehezkel Landau, rabinul orasului Praga, a spus urmatoarele despre vanatoare:

"Cum poate un evreu sa omoare un animal viu fara vreun alt scop decat satisfacerea dorintelor timpului sau? In conformitate cu Talmudul, ne este permis sa ucidem animale salbatice numai atunci cand invadeaza asezarile umane, dar sa le urmarim in padure, propria lor locuinta, atunci cand nu invadeaza locuintele umane, este strict interzis. O asemenea urmarire nu inseamna decat ascultarea unor dorinte nesabuite.

In cazul celor care fac asta de nevoie si isi castiga existenta din vanatoare, nu putem spune ca vanatoarea este in mod necesar cruzime, din moment ce omoram vite, pasari si pesti pentru nevoile umane. Dar la cei care vaneaza doar din placere, aceasta este cruzime.