Ceremonia nuptiala are adesea loc sub cerul liber, amintind de binecuvantarea lui Dumnezeu catre Avraham ca samanta lui sa fie la fel de numeroasa ca stelele. Cand ajung
la Chupah, mireasa il inconjoara pe mire de sapte ori. Pentru a consacra o femeie unui barbat, ne sfatuieste Tora, "fie ii sa daruieste un obiect valoros - bani sau un inel - , fie ii se
prezinta un document, fie prin traiul comun in intimitate." In zilele noastre, ne spun invatatii nostri, noi realizam toate cele trei acte ca mijloc de a consacra o femeie. Din acest motiv,
ceremonia de Chupah implica toate cele trei aspecte:
1. Daruirea unui inel Kallah-ei de catre Chatan (schimbul de valori); 2. Inmanarea Ketubei (contractul nuptial) miresei; 3. Dupa
Chupah, mireasa si mirele poposesc intr-o camera separata (care simbolizeaza intimitatea) unde isi incheie postul.
Fiecare procedura legala in viata evreieasca trebuie confirmata de cel
putin doi martori "kosher". Acesti martori nu pot fi in nici un caz membri ai familiei lor apropiate sau chiar rude indepartate ale participantilor.
Este nevoie de doi martori
(ceilalti sunt exclusi) pentru a atesta ca toate cele trei aspecte ale casatoriei au avut loc in concordanta cu legile lui "Moise si Israel." Doi martori sunt chemati sa stea sub Chupah
si sa fie martori la aceste proceduri.
Ceremonia de casatorie evreieasca are doua parti de baza: "Kiddushin" si "Nisuin." Ambele parti sunt introduse prin binecuvantari
pe vin, simbolul traditional al bucuriei si abundentei. Semnificatia primei binecuvantari pe vin este urmatoarea : asa cum proclamam pe vin sfintenia Shabbatului si a sarbatorilor, asa
sanctificam si relatia personala de casatorie pe vin. Mirele si mireasa iau amandoi cate o inghititura de vin. Cea de-a doua se recita chiar in timpul ceremoniei, multumind lui Dumnezeu pentru
ocazia de a respecta aceasta mitzvah, dupa care Chatan-ul si Kallah mai iau cate o inghititura de vin, dupa cele sapte binecuvantari. Binecuvantarea se incheie cu: "Binecuvantat esti Tu
Doamne, Care sfintesti poporul lui Israel prin Chupah si Kiddushin."
Esenta ceremoniei care urmeaza este Kiddushin. In prezenta a doi martori, mirele pune un inel simplu de aur (fara
inscriptii sau ornamente) pe inelarul de la mana dreapta a miresei. In timp ce mirele ii pune inelul pe deget el spune: "Harei At Mekudeshet Li B'taba'at Zo Kedat Moshe V'Yisrael - Iata, cu
acest inel imi esti consacrata dupa legile lui Moise si Israel."
Pentru a separa binecuvantarile de logodna de cele de casatorie (Sheva Berachot), "Ketubah" (contractul de
casatorie) se citeste cu glas tare. Ketubah este un document de incredere, care detaliaza obligatiile sotului fata de sotia lui. In acesta, Chatan-ul jura ca "voi munci pentru tine, te voi
onora si te voi intretine, in concordanta cu practicile sotilor evrei care muncesc pentru onoarea sotiilor lor si care le intretin cu adevarat." Semnarea Ketubei arata ca mireasa si mirele
nu vad casatoria numai ca o uniune fizica si emotionala, dar si ca un angajament legal si moral care delimiteaza obligatiile umane si financiare ale sotului fata de sotia sa in acord cu legea si
obiceiurile evreiesti.
Scopul ei principal este atat de a intari si afirma statutul demn al sotiei, cat si de a-I conferi privilegii speciale. Ketubah contine de asemenea stipulatii
de natura financiara in cazul nefericit in care cei doi divorteaza. Dupa citirea acestui contract, Ketubah ii este inmanata Kallah-ei. Daca acest document este cumva pierdut, cuplul nu mai poate
trai impreuna pana nu se alcatuieste un nou contract.
Sectiunea finala a ceremoniei de casatorie este formata din cele sapte binecuvantari. Cateva persoane diferite sunt chemate sa recite
aceste binecuvantari in prezenta unui minim de zece barbati, datorita caracterului accentuat comunal al binecuvantarilor. Ele il afirma pe Dumnezeu in calitate de creator al umanitatii, al
bucuriei, al mirelui si al miresei. De asemenea, il lauda pe Dumnezeu pentru ca l-a creat pe om dupa imaginea Sa, si pentru ca i-a dat posibilitatea sa reproduca acea imagine.
Prima
binecuvantare este recitata pe al doilea pahar de vin ca semn al bucuriei. Cea de-a doua ii multumeste lui D-zeu pentru ca a creat lumea si in acelasi timp ii onoreaza pe cei adunati la nunta.
A treia si a patra afirma creatia fizica si spirituala a omenirii de catre D-zeu. Aceste binecuvantari se recita la nunti, deoarece numai atunci membrii cuplului isi incep viata
ca fiinte complete. In a cincea, ne rugam pentru restaurarea Ierusalimului si pentru reconstructia Templului cel Sfant, edificiul care exprima intr-o asemenea masura relatia speciala a lui D-zeu
cu poporul evreu incat amintirea distrugerii lui se ridica deasupra celor mai mari bucurii ale noastre. A sasea exprima speranta ca mireasa si mirele sa creasca in iubirea lor unul pentru
celalalt, fixandu-se asupra dragostei lor la fel de exclusiv ca Adam si Eva cand nu mai era nimeni altcineva in lume. In a saptea binecuvantare, ne rugam pentru timpul cand va veni Mesia sa ne
rascumpere din exil pentru ca pacea si linistea sa domneasca peste lume.
La finalul binecuvantarilor, dupa ce cuplul bea din al doilea pahar, mirele sparge paharul cu piciorul drept ca o
amintire suplimentara a distrugerii Templului din Ierusalim. In mod traditional, acest obicei a fost inclus in ceremonie pentru a aminti tuturor ca mai presus de orice bucurie personala, trebuie
sa ne amintim de distrugerea Templului din Ierusalim.
Dupa ceremonie, mirele si mireasa ajung intr-o camera separata. Aceasta procedura este urmarita de aceiasi doi martori exclusivi care
au fost desemnati in momentul cand s-a pus inelul pe degetul miresei sub Chupah. Cele cateva minute pe care cuplul le petrece impreuna fac aluzie la noua lor relatie intima si accentueaza faptul
ca intimitatea lor absoluta trebuie sa fie respectata. Se servesc gustari iar Chatan-ul si Kallah isi incheie postul.
Majoritatea sarbatoririlor evreiesti (casatoria, circumcizia, bar
mitzvah, etc.) sunt urmate de un dineu pentru a celebra respectiva ocazie. La aceasta masa toti musafirii participa la Mitzvah de "L'Sameach Chatan v'Kallah," pentru a celebra cu
bucurie impreuna cu mirele si mireasa. Desi petrecerea de nunta in sine este o mitzvah, accentul se pune pe amuzamentul noilor casatoriti. Barbatii si femeile danseaza separati de o
"Mechitzah" (separator) din motive de "Tzniut" (modestie). Aceasta este una din virtutile puternice care ii leaga pe sot si pe sotie, aceea de a-si intari propria unicitate.
La sfarsitul Seudat Mitzvah-ului (masa festiva), se recita "Birkat HaMazon" (Binecuvantarea de dupa masa) si Sheva Berachot care au fost recitate sub Chupah sunt repetate
Obiceiul evreiesc dicteaza cuplului sa-si inceapa noua viata impreuna in comunitate. In sapte seri consecutive dupa nunta se obisnuieste ca prietenii sau rudele sa faca mese festive in onoarea
lor. Aceste mese festive amintesc de "serbarea de sapte zile" care a urmat dupa nunta lui Jacob cu Leah, in timp ce acestia isi petreceau zilele rugandu-se, invatand Tora sau respectand
Mitzvoturile pentru a da "noii case din Israel" un fundament solid in sfintenia lui D-zeu.
|