Jewish Education Network   <>   http://www.jen.ro  <>   navigheaza de aici >>>

ciclul de viata 

 

"ABC"-ul KASHRUTULUI

 

 

 

A. Termeni legati de Kashrut
1) KASHRUT
          se refera la regulile legate de mancarea kasher
2) KASHER
         a) inseamna "potrivit" sau "acceptabil"
         b) se refera la mancaruri care pot fi mancate respectand legile alimentare evreiesti, i.e. care categorii de mancare sunt kasher si care nu
         c) se refera la separarea  laptelui si a carnii
3) KASHERINGse refera la:
        a) procesul prin care carnea se spala si se pune la sare pentru a scoate sangele sau
        b) procesul prin care o ustensila de bucatarie care a devenit treif se face kasher din nou si devine din nou potrivita pentru a fi folosita
4) TREIF se refera la
         a) orice mancare care nu poate fi mancata dupa regulile alimentare evreiesti sau la
         b) orice obiect care nu mai este potrivit pentru folosinta
         5) Shehitah este procesul complex prin care are loc taierea rituala a animalelor si pasarilor dupa legile evreiesti
6) SHOHETeste o persoana care este special antrenata si autorizata sa faca shehitah
7) MILCHIK inseamna orice mancare care este din lapte sau care contine lapte sau orice alt produs obtinut din lapte
8) FLEISHIK inseamna orice mancare care contine carne sau preparate din carne
9) PARVE inseamna orice produs alimentar care nu are proprietatile de mai sus: o mancare neutra - fructe, legume

B. De ce respectam legile Kashrutului?
Multi evrei din ziua de azi cred ca legile Kashrutului sunt pur si simplu reguli de sanatate primitive care au devenit invechite o data cu metodele moderne de preparare a hranei. Nu exista indoiala ca unele dintre legile alimentare au anumite efecte benefice asupra santatii. Totusi, sanatatea nu este singurul motiv pentru legile alimentare evreiesti. Multe dintre legile kashrutului nu au vreo legatura cunoscuta cu sanatatea.

Conform cunostintelor stiintifice moderne, nu exista un motiv pentru care carnea de camila sau de iepure (ambele nefiind kasher) este mai putin sanatoasa decat carnea de vaca sau de capra. De exemplu, exista dovezi ca mancatul carnii si a laptelui impreuna creaza probleme digestive si nici o metoda moderna de prepararea a hranii nu reproduce acest beneficiu pe care il creaza legea kashrutului care ne obliga sa le mancam separat.

Pe scurt, raspunsul pentru care respectam aceste legi este pentru ca asa ne spune Torah. Torah nu ne specifica nici un motiv pentru aceste legi, si pentru cineva care respecta Torah, un evreu traditionalist, nici nu este nevoie de alt motiv. S-a sugerat ca legile kashrutului sunt incluse in categoria de "chukkim," legi pentru care nu exista nici un motiv. Ne aratam ascultarea fata de Dumnezeu respectand aceste legi chiar daca nu stim motivul. S-a incercat de asemenea sa se stabilieasca motivul pentru care Dumnezeu a impus aceste legi.

O alta atitudine legata de Kashrut este aceea care spune ca prin respectarea legilor Kashrutului, ne exercitam controlul asupra uneia dintre activitatile de baza ale vietii noastre - prepararea hranii si mancatul. Se crede ca aceasta forma de auto-control este un mod de a creste spiritual, precum si de a crea o bariera personala, ca este menita sa ne aminteasca sa fim intotdeauna stapanii propriei noastre vieti - sa fim stapani pe noi insine si pe trupurile noastre.

Se crede de asemenea ca prin respectarea unei astfel de legi ne vom aminti tot timpul ca "Numai D-zeu poate lua viata pe care numai D-zeu o poate da." Faptul ca trebuie sa ne gandim intotdeauna la modul cum omoram anumite animale, la procedeul prin care curatam vasele, atat cele de carne cat si cele de lapte si la supravegherea de care avem nevoie pentru a ne asigura ca totul se face dupa lege ne aminteste de felul cum suntem legati de D-zeu.

In cartea lui "A fi evreu" (o carte cu resurse excelente despre iudaismul traditional), rabinul Hayim Halevy Donin sugereaza ideea ca legile alimentare au fost formulate ca o chemare la sfintenie. Abilitatea de a face diferenta intre bine si rau, intre pur si desecrat, sacru si profan este foarte importanta in iudaism. Faptul de a impune anumite restrictii asupra a ceea ce putem manca si ce nu inculca acest autocontrol. In plus, acest lucru eleveaza simplul act de a manca la rangul de ritual religios. Masa la care mananca evreii este comparata adesea in literatura rabinica cu altarul ce se afla in Templu.

B. Reguli generale
Desi detaliile kashrutului sunt multe, toate legile pornesc de la cateva legi foarte simple si clare:

1.Anumita animale nu pot fi mancate deloc. Aceasta restrictie se refera la carnea, organele, ouale si laptele animalelor interzise.
2.Dintre animalele care pot fi mancate, pasarile si mamiferele trebuie sa fie ucise in concordanta cu legea evreiasca.
3.Carnea trebuie scursa sau fiarta pana cand s-a scurs tot sangele inainte ca aceasta sa poata fi mancata.
4.Anumite parti ale animalelor permise nu pot fi mancate.
5.Carnea (a pasarilor sau a mamiferelor) nu poate fi mancata cu produse lactate. Pestele, ouale, fructele sau cerealele pot fi mancate sau cu carne sau cu lactate. (Dupa anumite pareri, pestele nu poate fi mancat cu carne).
6.Obiectele de bucatarie care au venit in contact cu carnea nu pot fi folosite pentru lactate si vice-versa. Cele care au venit in contact cu mancare care nu este kasher nu pot fi folosite pentru mancare kasher. Acest lucru se aplica numai in cazul in care contactul a avut loc cand mancarea era calda.
7.Produsele din struguri facute de neevrei nu pot fi mancate.


^sus^