1. Obiceiuri
Ros Hodes este un moment in care ne uitam inainte catre un timp mesianic, cand "lumina lunii va fi la fel ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de sapte ori mai mare, ca lumina a sapte zile." Luna este vazuta ca o chemare inspre analizarea mai profunda a partilor nestiute ale vietii. Contemplarea nu este un scop in sine, ci trebuie sa ne lege innoirea spirituala intima de lumea din jurul nostru; aceasta trebuie sa creeze o relatie intre respectarea Ros Hodesului si grijile enumerate prin intelegerea lunii sau a anotimpului respectiv.

In Tora, Ros Hodes a fost declarata ca zi festiva, o zi in care sa oferim sacrificii ca de celelalte sarbatori. "Si de luna noua veti face Domnului o jertfa de foc" Alte ritualuri includ regatirea unei mese festive, purtarea de haine noi si consumarea unuor trufandale. Desi era considerata o zi festiva, nu erau interdictii generale, desi este probabil sa se fi respectat anumite restrictii in legatura cu lucrul. Sarbatoarea era marcata de sunetul de sofar. In zilele noastre se sufla in sofar numai de Ros Hodesul lunii Elul pentru a semnifica procesul pregatirii pentru Zilele Respectului.

Ziua care precede Ros Hodesul se numeste Iom Kipur Katan, o zi minora de cainta. In mod traditional era o zi de pocainta si de doliu pentru distrugerea Templului si o zi in care sa ne pregatim spiritual pentru Ros Hodes.

Ziua de Ros Hodes este numita cateodata Ziua Inceputurilor Bune. Era o zi in care se dadeau petreceri pentru inaugurari, dedicari si alte simchas, o zi in care se purtau haine si pantofi noi, in care se spunea Sheheheyanu pentru trufandale si pentru inceperea unei carti noi la scoala. Bucuria si cantecele sunt parte integranta a acestei zile si nu sunt permise posturile.

In ziua de azi, Ros Hodes se respecta prin recitarea unor rugaciuni speciale pentru sarbatori, printr-un Hallel partial, o rugaciune de Musaf si citirea din Tora. Pe langa aceasta se adauga o sectiune speciala la Amida si la Birkat Hamazon. Haftara care se spune de Sabat Ros Hodes (atunci cand Ros Hodes cade de Sabat) vorbeste despre profetia mantuirii.

2. Ceremonia
Sarbatoarea se celebreaza de 11 ori in timpul anului deoarece Tisrei, luna in care Ros Hodes coincide cu Ros Hasana, este omisa. Daca Ros Hodes cade in doua zile, ceremonia poate avea loc in oricare dintre cele doua zile sau in ambele, desi cea de-a doua este mai importanta.

Ceremonia este o celebrare a creatiei divine si a acelor caracteristice pe care femeile le au in comun cu luna - ciclul de viata, renasterea si reinnoirea. Asa cum calendarul iudaic sfinteste timpul in fiecare an prin sarbatorile evreiesti Ros Hodesul sfinteste timpul in fiecare luna. Sarbatoarea, de asemenea, coincide cu si celebreaza ciclul lunar datator de viata al femeilor din comunitate.

Simbolurile apei, sferele si cercurile, care reprezinta purificarea lunara si renasterea in mikve, forma lunii, natura ciclica a vietii, precum si mancaruri care contin semintele vietii, vor fi elemente recurente de-a lungul ceremoniei. Ceremonia include de asemenea realizarea unor gesturi de caritate, aprinderea de lumanari, o masa festiva si rugaciuni speciale de Ros Hodes, alaturi de o activitate creativa legata de luna ebraica care incepe.

3. Masa festiva
Masa festiva juca de asemenea un rol important in celebrarile de Ros Hodes. Aceasta se gaseste in haftara pentru Machar HaChodesh (care se recita cand Ros Hodes incepe intr-o sambata seara). Jonathan il avertizeaza pe David in legatura cu mania regelui indreptata asupra sa si il roaga sa nu vina la masa de celebrare a lunii noi.

In timpurile babiloniene, masa cea mare servita de Ros Hodes marca atmosfera festiva a sarbatorii. "Tipul de masa era specificat. Masa trebuia sa aiba loc noaptea. Posturile erau interzise de Ros Hodes." Exista chiar si manuscrise gasite in Cairo Genizah care ne arata ca masa includea un kiddus special. In zilele noastre, se fac adaugiri la Birkat Hamazon, pentru a onora Ros Hodesul si pentru a marca in acelasi timp radacinile acestuia ca sarbatoare festiva.

Aceasta masa asociata de obicei cu Ros Hodes este acoperita cu mancaruri rotunde sau in forma de semiluna. Se obisnuieste sa se cumpere un fruct nou care sa se puna pe masa si pe care sa se spuna Sheheheyanu in timpul mesei festive. Felul principal trebuie sa constea din cel putin doua mancaruri gatite, asa cum se obisnuieste de Sabat sau la mesele cu ocazia altor sarbatori.