Evreii privesc intotdeauna inapoi catre parintii si stramosii lor, pentru ca sunt legatura lor cu traditia si cu daruirea Torei pe Muntele Sinai. Cei morti sunt astfel amintiti de catre copiii lor la aniversarea mortii lor prin recitarea Kaddishului la serviciile din ziua respectiva, prin aprinderea unei lumanari, prin recitarea rugaciunii El Maleh Rahamim si cateodata prin organizarea la sinagoga a unei mese restranse pentru congregatie. Multi fac de asemenea donatii caritabile sau studiaza Torah in onoarea parintiilor lor. In plus, multi aleg aceasta zi pentru a merge la cimitir si a recita cateva Tehilim, capitole din Biblie care Il descriu si Il lauda pe Dumnezeu si relatia Lui cu oamenii. Oamenii aleg si alte moduri de a pastra memoria celor morti, ca de exemplu dandu-le copiilor nume dupa acestia.

Iudaismul cere ca un mort sa fie privit in mod onorabil. Astfel, nu este permis sa se raspandeasca barfe despre acea persoana, sa se incalce o promisiune catre acea persoana sau sa i se intineze memoria in orice alt fel. Un asemenea pacat este considerat mai rau decat unul impotriva cuiva care este in viata, deoarece nu ne putem cere iertare de la un mort. In mod similar, suntem incurajati sa ne platim datoriile mai vechi, fie financiare, fie personale catre persoana decedata, de exemplu respectarea unei promisiuni de a face o fapta buna pentru acea persoana la moartea ei. Intr-adevar, o astfel de fapta se numeste Gemilut Khesed sau un act de dragoste si bunavointa, si este privita cu respect deoarece nu poate fi rasplatita de catre cel decedat si este deci facuta din pur spirit altruist.