Un contemporan al lui Ba'al Shem Tov si al lui Vilna Gaon, Moses Mendelssohn (1729-1786) a dirijat a treia directie de dezvoltare religioasa evreiasca din secolul 18.

Timp de mai mult de 1500 de ani, de la distrugerea Iudeei antice de catre romani si raspandirea evreilor in intregul imperiu, evreii din intreaga lume au trait si s-au rugat in singuratate, ca in evul mediu. Mendelssohn, un filozof al iluminismului german a incercat prin filozofia lui sa-i scoata pe evrei din "ghetou." Miscarea dezvoltata de discipolii sai este cunoscuta sub numele de Haskalah sau  iluminism evreiesc. Aceasta miscare a incercat sa porneasca o renastere culturala evreiasca, bazata pe tot ce era mai bun atat in interiorul iudaismului cat si in lumea laica.

Moses, fiul lui Mendel, s-a nascut la Dessau, in Germania. Pe vremea aceea, evreii din Germania nu aveau nume de familie. Ei mai urmau inca traditia biblica de a pune numele tatalui dupa numele lor. Abia mai tarziu, autoritatile germane au cerut ca evreii sa devina mai laici si sa adopte un nume de familie. Astfel, Moses fiul lui Mendel - pornind ca un negustor umil - a devenit Moses Mendelssohn, cel mai important evreu al secolului 18.

In 1749, dramaturgul si poetul german Gotthold Lessing a introdus o piesa intr-un singur act, Die Juden (The Jews), care ii descria pe evrei ca fiinte rationale si binevoitoare. Aceasta poate parea neinteresant, dar Germania acelor timpuri era profund antisemita si viziunea liberala a acestei piese era revolutionara. Lessing apartinea unei scoli de ganditori germani moderati care cautau sa inteleaga spiritul religios uman si sa impace cultura crestina cu cea iudaica. Cam in acest timp, Mendelssohn l-a intalnit pe Lessing, care l-a introdus in societatea literara. Lessing l-a incurajat pe Mendelssohn  sa scrie si l-a ajutat sa-si publice lucrarile.

Pentru a-si dovedi valoarea ca filozof, Mendelssohn s-a inscris la un concurs de scris, incercand sa demonstreze ca adevarurile metafizice pot fi demonstrate la fel de usor ca cele stiintifice. Acest eseu a fost premiat de catre Academia Prusaca , fiind mai apreciat decat o lucrare a marelui filozof Immanuel Kant, de asemeni participant la acest concurs. Trebuie de asemenea remarcat faptul ca Mendelssohn a ales sa scrie in germana intr-o perioda cand latina si franceza erau mult mai la moda si a jucat un rol important in dezvoltarea germanei ca limba literara. De fapt, marile lumini ale literaturii germane, Goethe si Schiler, au recunoscut mai tarziu aportul lui Mendelssohn  la inflorirea limbii germane si a filozofiei rationaliste universale.

Majoritatea scrierilor lui Mendelssohn se ocupa mai degraba cu  probleme de filozofie generala, decat cu probleme specific evreiesti. Una dintre cele mai influente si controversate din lucrarile sale este totusi o traducere a Torei (Bibliei) in germana. Aceasta a fost o initiativa importanta ,pentru ca astfel poporul german putea invata despre Biblie si se putea micsora distanta dintre societatea crestina si cea evreiasca. A fost controversata, totusi, pentru ca traducerea lui Mendelssohn - publicata cu comentarii in ebraica - era folosita de evrei, care stiau ebraica si erau familiarizati cu studiul Torei, in principal pentru a studia limba germana literara. De fapt, acesta a fost unul din scopurile principale ale proiectului lui Mendelssohn. Desi multi conducatori religiosi evrei i-au primit opera cu entuziasm la inceput, acestia si-au dat ulterior seama de efectul ei si au condamnat-o. Mai mult decat sa raspandeasca cunostintele despre Torah, ea preda  limba germana ,s i prin aceasta cultura germana, maselor evreiesti. De atunci, Mendelssohn a fost privit cu suspiciune in cercurile evreiesti ortodoxe.

Marele scop al lui Mendelssohn era sa impace viata laica cu gandirea religioasa. El considera ca evreii trebuie sa ramana evrei in casele si templele lor, dar ca trebuie sa fie cetateni loiali ai statului (pe vremea aceea, evreii nu erau considerati cetateni) si sa fie activi in viata publica. El vedea iudaismul ca pe o religie si nu ca pe o afiliere nationala ,si considera ca evreii din Germania ar trebui sa fie recunoscuti ca "germani de cult mozaic." Simultan cu incercarile sale de a-I "germaniza"  pe evrei, Mendelssohn ii incuraja pe germanii crestini - printre care castigase o faima speciala - sa le deschida evreilor  sanse profesionale si sa le permita sa intre in societatea germana.

In timpul vietii sale, multi s-au intrebat - daca Mendelssohn credea ca evreii si crestinii trebuie sa se uneasca - de ce nu a incurajat pur si simplu convertirea la crestinism? Ca raspuns, Mendelssohn a pledat pentru toleranta si respect reciproc, oferind o aparare rationalista a iudaismului. El a explicat ca nu era nevoie sa se abandoneze iudaismul pentru ca adevarurile sale de baza - ca de exemplu unitatea dintre Dumnezeu, Providenta Divina si sufletul nemuritor - sunt rationale, universale si sunt mostenirea intregii omeniri. Vastul corpus de legi evreiesti, pe de alta parte, trebuia sa fie privit ca un ansamblu de porunci pe care evreii si numai evreii erau obligati sa le indeplineasca. Aceste porunci, dezvaluite de catre Dumnezeu prin actul misterios al revelatiei, trebuiau acceptate din credinta, nu din ratiune.

Ceea ce nu si-a dat seama Mendelssohn - dar ceea ce multi dupa el au inteles - era ca apararea iudaismului pe care a oferit-o el afirma ca tot ce este rational in iudaism este universal, si ca tot ce este specific evreiesc in iudaism nu este rational. Aceasta greseala filozofica din gandirea sa poate explica de ce atat de multi dintre sustinatorii sai au abandonat ulterior iudaismul. Pentru ca, daca cele mai importante elemente ale iudaismului sunt universale, atunci de ca sa respectam neaparat particularitatile iudaismului?

Pe scurt, Moses Mendelssohn si adeptii Haskalei sau ai iluminismului evreiesc, i-au incurajat pe evrei, care  traiau in relativa izolare, sa intre in lumea moderna. Miscarea a inceput in Germania si cateva decenii mai tarziu, s-a raspandit in Polonia si Rusia. Iudaismul ortodox a combatut cu tarie Iluminismul, considerandu-l primul pas pe calea asimilarii. Desi evreii ortodocsi au gresit respingand Haskalah in intregime, ei au inteles amenintarea pe care o reprezentau aceste idei. Nici macar Mendelssohn insusi nu a putut prevedea rezutlatele filozofiei sale liberatoare. La nivel personal, toti copii sai, cu exceptia unuia, au devenit protestanti. Aproape 10% dintre evreii germani s-au convertit la crestinism la sfarsitul secolului 18. Din nefericire, secularizarea a dus in multe cazuri la asimilare totala - o problema care ii mai tulbura inca pe evreii din Europa si din America.

Influenta lui Moses Mendelssohn asupra dezvoltarii vietii evreiesti ramane vitala. Filozofia sa i-a deconectat definitiv pe evreii europeni de la cultura de "shtetl" care I-a mentinut laolalta in Diaspora. A avut o contributie inestimabila la dezvoltarea societatii evreiesti, ridicand probleme ca drepturile civile evreiesti si sanse egale pentru toti. In acelasi timp, viata, munca si mostenirea sa ridica intrebari tulburatoare cu care evreii din toata lumea se mai ocupa si astazi, ca de exemplu: Cum poate modernitatea coexista in armonie cu traditia evreiasca?