Rabinul Elijah ben Solomon Zalman (1720-1797), cunoscut ca "Vilna Gaon" sau "geniul din Vilna," a fost cea mai mare minte din lunga istorie intelectuala a invatatilor evrei si nedisputatul lider spiritul al evreimii traditionaliste ruse si lituaniene. Spre sfarsitul vietii a devenit si liderul "mitnagdimilor" (in ebraica "adversari"), evrei traditionalisti care s-au opus hasidimilor (vezi mai sus) din cauza scindarii cu care era amenintat iudaismul.

Un autor evreu contemporan, rabinul Joseph Telushkin, scrie ca "Vilna Gaon este pentru evreii religiosi ceea ce este Einstein pentru ceilalti - standardul geniului. Asa cum oamenii spun despre un copil cu o minte nu prea sclipitoare, "Nu e un Einstein," evreii religiosi ar spune "Nu este un Vilna Gaon."

Se spune ca acest mare invatat a inceput sa studieze Talmudul (comentarii legale asupra Torei) la varsta de sase ani si un an mai tarziu a inceput sa tina conferinte in principala sinagoga din Vilna. Desi ca adolescent stapanea aproape intreaga literatura religioasa evreiasca, a continuat sa studieze cu devotament si zel pana la moartea sa, la varsta de 77 de ani. De ce si-a impus acest geniu un program de studiu zilnic atat de riguros si de lung? O legenda populara spune ca unul dintre studentii lui Gaon a raspuins astfel la aceasta intrebare : "Daca Vilna Gaon studiaza Torah 18 ore pe zi, ceilalti rabini din Polonia o sa studieze 10. Daca ceilalti rabini din Polonia studiaza 10, atunci in climatul mai putin studios al Germaniei rabinii vor studia 6 ore. Si daca rabinii din Germania studiaza sase ore, atunci cei din Anglia vor studia doua. Si daca rabinii din Anglia studiaza doua, atunci evreii din Anglia vor tine macar Shabbatul. Dar, daca Vilna Gaon studiaza numai 10 ore pe zi, atunci ceilalti rabini din Polonia vor studia numai sase, cei din Germania numai doua, iar ceil din Anglia numai jumatate de ora. Si daca rabinii din Anglia studiaza Torah numai jumatate de ora pe zi, ce se va intampla cu respectarea Shabbatului de catre evreii englezi?" Cu alte cuvinte, Vilna Gaon a creat un precedent pentru evreii din toata lumea si a inteles ca trebuie sa dea un exemplu foarte puternic pentru ca evreii sa inteleaga importanta Torei si pentru a-i impiedica sa fie se asimileze si sa-si piarda identitatea evreiasca.

Vilna Gaon, ca si Maimonide (vezi Evrei faimosi de-a lungul istoriei, Lectia 3), a apreciat valoarea invataturii stiintifice si a simtit ca nu facea decat sa amplifice intelegerea legilor evreiesti. Si-a incurajat studentii sa studieze traduceri in ebraica ale unor texte stiintifice si matematice. Aceasta idee a fost revolutionara si a adus studiul talmudic in contact cu societatea. El a insistat insa ca aceste studii sa fie intotdeauna in slujba legii si nu potrivnice acesteia.

Acest mare invatat a revizuit cartea evreiasca de rugaciuni si a introdus cantecele in serviciul religios. O mare parte din muzica ashkenaza pe care o auzim astazi dateaza din timpul lui Vilna Gaon.

Cand s-a nascut miscarea hasidica, multi evrei traditionalisti s-au temut ca va deveni o secta eretica. Hasidimii, care subliniau importanta rugaciunii catre Dumnezeu, cu fervoare si pasiune, aveau tendinta sa aiba o atitudine de delasare fata de orele consacrate pentru rugaciune, deoarece - dupa cum explicau ei - se rugau cu o asemenea intensitate incat nu puteau tine seama de ore. Aceasta a provocat reactii puternice din partea adversarilor lor care se temeau ca miscarea va corupe iudaismul traditional si studiul legilor religioase. Vilna Gaon i-a condus pe adversarii Hasidim-ilor  si chiar a declarat kherem (amenintarea cu excomunicarea) impotriva lor, interzicandu-le evreilor traditionalisti sa faca afaceri cu ei sau sa se casatoreasca cu ei.

Cu trecerea timpului, Hasidim si Mitnagdim au reconoscut ca diferentele dintre ei nu erau atat de mari, in special atunci cand se aflau in fata unui dusman comun: iluminismul evreiesc din secolul 19 sau Haskalah. Pericolul adevarat nu consta in trecerea unui evreu traditionalist la Hasidim, ci in  abandonarea totala a respectarii practicilor  religieoase. Iudaismul ortodox din ambele tabere s-a unit pentru a lupta impotriva a ceea ce simteau a fi primul pas catre asimilare. Un factor aditional care a apropiat cele doua grupuri a fost faptul ca in secolele 19 si 20 Hasidim au subliniat din ce in ce mai mult importanta studiului Talmudului. Ca rezultat, Hasidim inceteaza a mai fi considerati revolutionari, ci devin simboluri ale iudaismului ortodox.

In ciuda marelui conflict care a avut loc intre Hasidim si Mitnagdim in timpul vietii lui Vilna Gaon, acesta este respectat de majoritatea evreilor religiosi din ziua de azi - indiferent de afilierea lor  -  ca fiind cel mai important erudit evreu din toate timpurile. Vilna Gaon este amintit pentru geniul sau extraordinar, pentru devotamentul sau fata de iudaism si pentru exemplul pe care l-a dat poporului evreu.