Jewish Education Network   <>   http://www.jen.ro  <>   navigheaza de aici >>>

sarbatori 

 

HANUKA - CELEBRARE SI OBICEIURI

 

 

 

1. Celebrarea sarbatorii de hanuka
Hanuca - denumita in ivrit si "Hag ha-orim" (sarbatoarea Luminii) este o sarbatoare a luminii.
In fiecare seara de Hanuca, se aprinde o lumanare avand ca scop sa reaminteasca  minunea in public. Lumanarile se pun intr-un sfesnic - sau lampa - speciala, numita hanuchia. Acest sfesnic sau lampa se aprinde odata cu lasarea noptii si se aseaza undeva la vedere - la geam sau in pragul usii. De Sabat, lumanarile de Hanuca se aprind cu circa jumatate de ora inaintea lumanarilor de Sabat, deci putin inaintea asfintitului. Luminile trebuie sa arda cel putin 30 de minute si pot sa continue sa arda toata noaptea, undeva intr-un loc vizibil.

Ordinea in care trebuie aprinse lumanarile de Hanuka - una crescatoare sau descrescatoare - difera. In general este acceptata traditia dupa care in prima seara se aprinde o singura lumanare, in a doua doua lumanari, etc de la stanga la dreapta, pana cand, in a opta seara intreaga hanuchia este aprinsa. Lumanarile sunt aprinse cu ajutorul unei lumanari speciale - samas - lumanare ajutatoare, care in hanuchia este si asezata ori mai inalt, ori la o parte, in orice caz diferit si distinct de celelalte. Ceremonia se desfasoara in special acasa, in familie, dar de foarte multe ori si in sinagogi iar copiii primesc de obicei bani de hanuka (hanuka geld).

In liturghie sarbatoarea este marcata in special prin recitarea rugaciunii "Al ha-nissim" la Amida si la binecuvantarile de dupa mese. Aceasta rugaciune "Pentru minuni" este o rugaciune de multumire adusa lui Dumnezeu pentru eliberarea miraculoasa a poporului din vremea lui Matatia Hasmoneul. Textul acestei rugaciuni este " Iti multumim, Doamne, pentru minunile Tale, pentru eliberarea noastra, pentru bataliile pe care le-ai dat pentru noi si pentru stramosii nostri in zilele de odinioara si in zilele noastre." Aceasta rugaciune este spusa si de Purim si, cu unele modificari cateodata si in Ziua Independentei.

La slujba de dimineata se spune Halel si se citeste un pasaj din Tora in fiecare zi. Dupa aprinderea lumanarilor in casele askenaze se obisnuieste sa se cante un cantec foarte popular, compus in sec. al 13-lea,  "Maoz Tur". Acest poem, de provenienta germana, este intitulat dupa un verset din Isaia "Stanca puternica" (Isa. 17,10) cuprinde 6 strofe, fiecare din ea evocand resfintirea Templului, dezrobirea lui Israel. Cantecul este un poem de multumire adus lui Dumnezeu pentru a-i fi salvat pe evrei din robia egipteana, exilul babilonian si primejdia exterminarii decretate de Haman.  Comunitatile sefarde nu obisnuiesc sa cante acest poem, dar citesc Psalmul 30.

2. Obiceiuri de hanuka
Nu se poate vorbi de Hanuka fara a se aminti macar titirezul traditional, jocurile de carti si banii de hanuka.

TITIREZUL - este extrem de raspandit printre copii. Exista o terorie care afirma ca acest obicei a fost adus din India in Europa in timpul Evului Mediu si raspandit in special in Germania. Literele de pe fatetele titirezului ar fi fost literele germane N; G; H; S; insemnand N= nichts (nimic), G=ganz (intreg), H=halb (jumatate), S= stell ein (pune o carte). Evreii ar fi schimbat semnificatia acestor litere cu literele ebraice si semnificatia lor "o mare minune s-a petrecut acolo" (nes gadol haia sam). In Israel, litera sin stand pentru "acolo" a fost schimbata cu litera pei, insemnand "aici" - mare minune a fost aici".

JOCURILE DE CARTI- un obicei datand din secolul al 15-lea din Europa. Interesant este ca, jocul de carti, foarte practicat in Europa, nu era practicat de evrei din cauza lipsei de timp, ei trebuind sa-si castige existenta prin munca si din cauza Sabatului si a sarbatorilor in care bineinteles era totalmente interzis. Hanuka si apoi Purim, ca sarbatoare minora care nu interzicea munca si alte activitati, creeaza cadrul pentru acest joc, practicat cu mare bucurie in special de copii. Cartile de joc folosite de copii de Hanuka difereau de cartile de joc obisnuite prin aceea ca ei isi confectionau de obicei propriile carti, care erau de aceea carti cu litere ebraice si decorate cu motive evreiesti.

HANUKAGELD - obiceiul de a da copiilor bani de Hanuka - se crede ca isi are inceputurile in sec. al 17-lea in Polonia, derivand din etimologia cuvantului ebraic "hinuch" - "hanuca" insemnand si dedicare, inaugurare dar si educatie. Probabil ca acest obicei a inceput de la parintii evrei din Polonia care dadeau copiilor lor bani de Hanuka pentru a-i oferi profesorilor lor. Se presupune ca parintii dadeau si copiilor cativa banuti ca recompensa pentru studiu si pentru indeplinirea acestei functii de "mijlocitor". In secolul al 18-lea obicieul i-a amploare, mai ales cand elevii saraci de iesiva merg de Hanuka pe la casele evreilor si cer bani de hanuka. Probabil ca odata cu emanciparea evreilor si intrarea lor in contact cu lumea crestina, care obisnuia sa dea dulciuri, bani si cadouri in ajunul Craciunului, obiceiul de "hanukageld" sufera anumite schimbari si ia aspectul de cadouri, bani de ciocolata, asa cum de altfel este pastrat pana azi.

Bucuria acestei sarbatori nu ar fi deplina bineinteles daca s-ar pierde din vedere mancarurile pline de ulei - dar gustoase - care dau gustul specific al sarbatorii: gogosile umplute cu dulceata "sufganiot" si chiftelele de cartofi "latkes" sau "levivot".
 

Fundamentele si istoria calendarului evreiesc

Anul evreiesc

Lunile anului

Sarbatorile evreiesti  (partea intai)

Sarbatorile evreiesti  (partea a doua)

Purim

Reteta pentru Humentaschen

Pesach  si istoria acestuia

Sederul

Reteta pentru Charoset

Shabbatul

Yom Hashoah (Ziua memoriala a Holocaustului)

Yom HaZikaron (Ziua amintirii)

Yom Ha'Atzmaut (Ziua Independentei Israelului)

Numaratoarea de Omer si Lag Ba'Omer

Yom Yerushalaim (Ziua Ierusalimului) si Shavuot (Sarbatoarea recoltei)

Tisha BeAv

Tu BeAv

Luna Elul

Rosh Hashana

Cele zece zile ale caintei

Yom Kippur

Tzom Gedaliah

Sucot - provenienta si denumirile sarbatorii

Sucot - elementele sarbatorii

Sucot - semnificatia sarbatorii

Simhat Torah "Bucuria Torei"

Hanuka - istoria sarbatorii

Hanuka - celebrare si obiceiuri

Tu-bi-Shvat sau Anul Nou al Arborilor


^sus^