Jewish Education Network   <>   http://www.jen.ro  <>   navigheaza de aici >>>

sarbatori 

 

SUCOT - ELEMENTELE SARBATORII

 

 

 

 Celebrarea sarbatorii implica obligatia de locui in suca - constructie provizorie ridicata special in acest scop in curte, pe balcon, terasa, etc.

Conform traditiei, constructia colibei - suca - este bine sa se inceapa imdiat dupa terminarea sarbatorii de Iom Kipur. Peretii ei - obligatoriu in numar de cel putin trei - pot fi din piatra, lemn, panza pe un schelet metalic, sau alt material. Acoperisul in schimb trebuie sa fie subtire, astfel incat sa se poata vedea cerul cu stelele prin el. In acest sens o suca nu este corecta daca este asezata sub un tavan sau alt acoperis. Sucaua este amplasata undeva in aer liber, iar tavanul - shah - se face de obicei din ramuri de copaci, trestie, prajini de bambus. De asemenea el nu trebuie sa se sprijine direct pe sol, de aceea creanga unui copac viu nu poate sluji ca acoperis.

Halaha precizeaza ca suca trebuie sa fie suficient de mare pentru a adaposti "capul si cea mai mare parte a corpului", precum si o masa pentru alimente. S-a dedus de aici ca suprafata optima este de "sapte palme pe sapte", fara insa a se indica insa o masura standard.

Obligativitatea de a manca si a dormi in suca revine barbatului, femeia putand sa opteze.

Un element central al sarbatorii il reprezinta cele patru specii de plante -  arbaat ha-minim care sunt agitate in diferitele momente ale liturghiei, conform poruncii biblice de a veseli fata Domnului. Aceste patru plante speciale sunt: palmierul (lulav), fructul de chitra (etrog), salcia (arava) si mirtul (hadas). Manunchiul ritual este alcatuit in mijloc dintr-o frunza inchisa de palmier, doua ramuri de salcie in dreapta si trei ramuri de mirt in stanga palmierului - legate toate laolalta cu fasii de frunza de palmier. Acest manunchi se tine in mana dreapta, iar in mana stanga se tine chitra si se spune o binecuvantare. Dupa rostirea acestei binecuvantari se iau toate patru "minim" si se agita in 6 directii: in fata (est), la dreapta, catre spate, la stanga, in sus si in jos - simbolizand recunoasterea omniprezentei divine in intregul univers.

Initial ceremonia celor patru specii se desfasura la Templu, unde se relua in fiecare din cele 7 zile de Sucot, in timp ce in alte locuri ea avea loc numai in prima zi. La scurta vreme dupa distrugerea Templului, Raban Iochanan ben Zakai a stabilit ca, in amintirea acestuia, manunchiurile sa fie folosite pretutindeni si in toate zilele de Sucot. In Biblie nu exista o explicatie a acestui ritual, dar exista numeroase interpretari in alte surse. Cea mai cunoscuta este cea care sustine ca cele 4 specii reprezinta toate tipurile umane si anume: chitra - fruct care poseda gust si miros - ar simboliza omul perfect, inzestrat si cu fapte bune (mireasma) cat si cu cunoasterea Torei (gustul). Mirtul - inmiresmat dar insipid si palmierul - roditor dar fara mireasma ar simboliza oamenii care exceleaza fie in fapte bune fie in cunoasterea Torei fara a ajunge insa la profunzime si complexitate. Salcia lipsita si de gust si de parfum intregeste tipurile umane simbolizate de aceste specii si impreuna unitatea poporului evreu.

Celebrarea sarbatorii este legata si de un alt obicei - de origina cabalistica, si anume uspizin - care literal tradus inseamna oaspeti. Cuvantul uspizin provine din aramaica si inseamna "oaspeti". In contextul Sucotului el face trimiterea la cei sapte oaspeti secreti care, potrivit misticii iudaice viziteaza cortul in fiecare seara. Este vorba de Avraham, Ithac, iaacov, Iosif, Moise, Aaron si David.  Originea acestei credinte se gaseste intr-un verset din Zohar, care afirma: "Atunci cand cineva sta intr-o suca, Avraham si sase drepai vin sa-i tina tovarasie. (Zohar 5,103b)

Conform obiceiului cei sapte oaspeti sunt invitati in suca, prezentandu-li-se in fiecare seara o cerere diferita  intregita de rugaciunea "Faca-se voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru si Dumnezeul parintilor nostri, fie ca prezenta Divina sa stea prezenta printre noi .... Eu invit la masa pe acesti oaspeti scumpi, Avraham..."

Acest obicei, practicat initial de cabalisti, apoi de hasidimi, a fost adaptat de multi evrei ortodocsi. Inteleptii spuneau ca pentru a merita vizita acestor sapte oaspeti de seama, trebuie invitati si oaspeti saraci si nevoiasi, incusiv un invatacel lipsit de mijloace (bahur iesiva). Potrivit Cabalei, fiecare dintre "oaspeti" corespunde uneia dintre sefirot (emanatii divine). Se spune ca in fiecare zi, una din aceste emanatii domneste in atmosfera din suca.

Din punct de vedere al ritualului liturgic,  primele sapte zile ale sarbatorii amintesc de ceremoniile din jurul altarului din Templu: in fiecare zi are loc o procesiune in jurul sinagogii, insitita de recitarea imnurilor si rugaciunilor de hosanot . Refrenul acestor rugaciuni este hosana , ceea ce insemana "mantuieste-ne te rugam". De sabat, se spun rugaciunile, dar nu se face nici o procesiune.

A saptea zi de Sucot, numita Hosana Raba (Marea Hosana) marcheaza incheierea sarbatorii de toamna, ceea ce se reflecta  in anumite obiceiuri care vin sa sublinieze aspectul al acestei zi. Evreii askenazi de exemplu, poarta kitel (vesmant alb de sarbatoare) si canta melodii specifice marilor sarbatori, Ros Hasana si Iom Kipur. Sefarzii suna din sofar in timpul procesiunilor. La sfarsit cele patru specii de plante sunt inlocuite cu un buchet de ramuri de salcie (hosanaot) cu care se izbeste solul, pana cad frunzele. Sant cateva interpretari ale acestui obicei, legate de specificul ramurilor de salcie.

A opta zi Sminei Ateret este zi de sarbatoare separata in Diaspora, si sarabatorita impreuna cu Simhat Torah in Israel.  Ea este caracterizata prin recitarea de rugaciuni pentru ploaie. Este pentru prima oara in an cand se introduce aceasta rugaciune si este citita zilnic pe toata perioada de iarna pana in prima zi de Pesah.
 

Fundamentele si istoria calendarului evreiesc

Anul evreiesc

Lunile anului

Sarbatorile evreiesti  (partea intai)

Sarbatorile evreiesti  (partea a doua)

Purim

Reteta pentru Humentaschen

Pesach  si istoria acestuia

Sederul

Reteta pentru Charoset

Shabbatul

Yom Hashoah (Ziua memoriala a Holocaustului)

Yom HaZikaron (Ziua amintirii)

Yom Ha'Atzmaut (Ziua Independentei Israelului)

Numaratoarea de Omer si Lag Ba'Omer

Yom Yerushalaim (Ziua Ierusalimului) si Shavuot (Sarbatoarea recoltei)

Tisha BeAv

Tu BeAv

Luna Elul

Rosh Hashana

Cele zece zile ale caintei

Yom Kippur

Tzom Gedaliah

Sucot - provenienta si denumirile sarbatorii

Sucot - elementele sarbatorii

Sucot - semnificatia sarbatorii

Simhat Torah "Bucuria Torei"

Hanuka - istoria sarbatorii

Hanuka - celebrare si obiceiuri

Tu-bi-Shvat sau Anul Nou al Arborilor


^sus^